Acord de optiune irevocabil
De Gabriel Tița-Nicolescu Codul civil Quebec nu reglementează distinct instituția pactului de opțiune însă, așa cum arătam, abordează aspectele esențiale legate de oferta de a contracta emisă sub forma unei promisiuni certe și adresate unei persoane determinate. Astfel, potrivit legii canadiene, oferta de a contracta făcută unei persoane determinate reprezintă o promisiune de a contracta din momentul în care beneficiarul ofertei indică ofertantului că intenționează să ia în considerare oferta, cu condiția ca beneficiarul ofertei să răspundă la ofertă în termenul stabilit sau într-un termen rezonabil [22]. De aici, doctrina canadiană a creat o bogată literatură juridică pe tărâmul pactului de opțiune dar și a promisiunii de a contractaplecând de la natura juridică de esență a unor astfel de înțelegeri, și anume, faza convențiilor precontractuale. Nici Codul civil francez nu reglementează pactul de opțiune, așa cum nu reglementează nici promisiunea de a contracta, însă doctrina a fost unanimă în a le recunoaște. Pactul de opțiune este, ca și promisiunea de a contracta, un acord precontractual, este o convenție încheiată între două părți, prin care preconizează încheierea perfectarea acord de optiune irevocabila unui contract.
Ion Filimon 8 August 1. Instituţia pactului de opţiune este asemănătoare celei din dreptul francez, care mai este denumită şi promisiune unilaterală şi care este definită acord de optiune irevocabil acel contract prin care o parte, denumită promitent, se obligă faţă de o altă parte, beneficiarul promisiunii, să încheie un anumit contract cel mai acord de optiune irevocabil un contract de vânzare-cumpărare, dar nu numaidacă acesta din urmă optează în sensul acceptării promisiunii ridică opţiuneaînainte de expirarea termenului prevăzut de promitent.
Ca şi în cazul promisiunii bilaterale de a contracta, elementele esenţiale ale contractului sunt deja prevăzute în pactul de opţiune, simplul acord al beneficiarului făcând ca actul juridic să se încheie. Deci, din promisiunea unilaterală nu se naşte un drept de creanţă pentru beneficiar, în sensul că, dacă acesta va ridica opţiunea, atunci promitentul va fi obligat să încheie contractul, ci un drept special, care conferă acestuia posibilitatea, unilaterală, de a încheia contractul definitiv.
Goicovici, op. Contractul definitiv operează în oameni care au făcut bani repede timpi. Malaurie, L. Aynes, P. Stoffel-Munck, op.
- Semnale comerciale binare
- JURIDICE » Pactul de optiune si promisiunea de a contracta in noul Cod civil
- Din punct de vedere practic, acest contract poate fi utilizat atunci cand o parte doreste sa se oblige ferm si irevocabil spre exemplu sa transmita dreptul de proprietate asupra unui bun, in vreme ce cealalta parte isi pastreaza dreptul de a opta sau nu in acest sens.
Promisiunea unilaterală de a contracta este un acord de voinţă care are ca obiectiv fixarea ofertei promitentului, care îşi dă consimţământul deplin şi definitiv la încheierea unui anumit contract, iar beneficiarul consimte doar să opteze între a accepta sau nu acea ofertă. Originalitatea acestei promisiuni constă în faptul că voinţa promitentului de a încheia viitorul contract este deja exprimată în prezent şi pusă la dispoziţia beneficiarului, astfel încât pentru perfectarea contractului respectiv este suficientă numai declaraţia de voinţă a acestuia din urmă, în sensul ridicării opţiunii L.
Pop, Tratat, voi.
Comentariile sunt închise pentru Natura Juridică a Opțiunii. Aspecte de Drept Comparat Totuşi, nici doctrina, nici practica judiciară autohtonă nu propun momentan o abordare uniformă cu privire la natura juridică a opţiunii, elementele caracteristice, structura drepturilor şi obligaţiilor. În prezenta lucrare, a fost analizată practic toată doctrina relevantă naţională, au fost analizate sub aspect comparat prevederile legislaţiei şi opiniile doctrinare române, ruse, germane, americane, delimitată instituţia opţiunii de alte instituţii de drept civil aparent similare. A fost formulată o viziune în ceea ce ţine de opţiune, şi practic ar putea servi drept un punct de reper, de ce nu, nu doar pentru un studiu academic, dar şi pentru aplicarea opţiunii în practică.
II, p. Spre deosebire de ofertă, promisiunea este transmisă moştenitorilor promitentului dacă el decedează înaintea ridicării opţiunii şi nu este caducă dacă devine incapabil P. Spre deosebire de simpla ofertă, act juridic unilateral, promisiunea unilaterală de a vinde este o convenţie, un acord de voinţe.
Ea produce consecinţe practice deosebite de ale ofertei. Astfel, dacă oferta poate fi retrasă oricând înainte de acceptarea ei de către persoana căreia i-a fost adresată, promisiunea unilaterală de vânzare nu poate fi retrasă dacă beneficiarului i s-a acordat un termen înăuntrul căruia poate să opteze C. Toader, Contracte speciale, p. Promisiunea de vânzare nu produce niciun rezultat până ce nu este acceptată; după acceptare, promisiunea se transformă în vânzare C.
Hamangiu, I. Rosetti-Balonescu, Al. Băicoianu, op.
Pentru ca promisiunea de contract să fie valabilă, trebuie să îndeplinească, la momentul încheierii ei, toate condiţiile generale de validitate a unui contract şi să cuprindă toate elementele esenţiale ale viitorului contract, aşa încât, prin simpla exercitare a dreptului său de către beneficiar, contractul propriu-zis să fie încheiat T.
Popescu, P. Anca, op. Promisiunea unilaterală poate fi încheiată atât pe durată determinată - caz în care dreptul de opţiune este afectat de un termen contractual fie extinctiv la expirarea căruia contractul devine caducfie suspensiv opţiunea putând fi ridicată numai după survenirea unui eveniment viitor acord de optiune irevocabil cert ca acord de optiune irevocabil cât şi pe durată nedeterminată, ipoteză în care angajamentul promitentului, neputând fi perpetuu, este jalonat temporal, la nevoie, cu concursul acord de optiune irevocabil J.
Caracterizat de unii ca fiind un drept personal de creanţădreptul de opţiune este tot mai insistent prezentat de alţii ca fiind un drept potestativ, care nu este nici real, întrucât nu conferă un drept asupra lucrului, nici de creanţă, întrucât nu îi corespunde o obligaţie personală a promitentului, conferind pur şi simplu beneficiarului puterea acord de optiune irevocabil a strategii de opțiuni corecte stăpânul unei situaţii juridice, în temeiul căreia are dreptul de a opta unilateral între ridicarea opţiunii cu consecinţa perfectării vânzării sau neridicarea acesteia cu consecinţa neperfectăriifără ca promitentul, plasat din acest punct de vedere într-o poziţie de supunere, să se poată opune în vreun fel D.
Chirica, Tratat, voi.
I,p. Se întâmplă foarte des ca o promisiune unilaterală de vânzare să fie însoţită de o clauză ce impune indemnizaţia de imobilizare, contrapartida exclusivităţii pe care promitentul i-o conferă beneficiarului pe durata opţiunii; din momentul promisiunii, beneficiarul promite acord de optiune irevocabil varsă o sumă de bani promitentului, pentru cazul în care opţiunea n-ar fi ridicată.
Ceea ce-i conferă contractului un anume caracter sinalagmatic, deoarece face să se nască obligaţii reciproce în sarcina celor două părţi: există aici o situaţie cam curioasă, un contract sinalagmatic de promisiune unilaterală P.
Menţionăm că, deşi nu se întâlneşte în practică, promisiunea acord de optiune irevocabil poate fi asumată de cumpărător promisiune unilaterală de cumpărarefiind guvernată de aceleaşi reguli ca şi promisiunea de vânzare Fr.
Deak, Contracte speciale,p.
Capcane unice de pește Construiți capcană cu pești de găuri adânci folosind țeavă
Atunci când promitentul nu-şi respectă obligaţia sau pune obstacole în executarea obligaţiei născute în sarcina sa, de pildă vinde unui terţ bunul care a făcut obiectul promisiunii de vânzare, se va angaja răspunderea lui contractuală.
Contractul de vânzare-cumpărare promis este pe jumătate încheiat la momentul convenirii promisiunii unilaterale, pentru simplul motiv că promitentul a consimţit deja la vânzarea însăşi.
Astfel stând lucrurile, instanţa nu construieşte silit contractul pentru niciunul dintre parteneri, ci doar ia act despre întâlnirea voluntară a celor două consimţăminte: prin ridicarea opţiunii în termen de către beneficiar, acceptarea acestuia întâlneşte consimţământul promitentului deja exprimat şi generează automat contractul final J. Excepţie fac acele cazuri în care legea prevede ad validitatem forma înscrisului autentic a contractului definitiv L.